Subiect: tradarea

  Am să încep cu o întrebare!
  De cate ori ai fost trădat?
 
  Frica de a pierde ceva, oricum nesigur, frica de a risca, cu speranța de a-ți fi mai bine, te transformă in trădător.
  Fie că vorbim de trădare în cuplu, fie că vorbim de trădare din partea "prietenilor", îl văd că fiind cel mai josnic act pe care cineva îl poate face.

De ment(ă)

  Sunt un ipocrit dement. Va rog să mă împușcați în timp ce traversez pe trecere la culoarea roșie.
  Totodată va rog, ca după ce m-ați împușcat sa nu uitați să îmi futeți femeia, dar sa fiți tandri cu ea; să îmi hrăniți copilul, dar sa fiți drăguți cu el.
  Să nu plângeți, ci să râdeți, că ați scăpat lumea de un idiot. Un idiot care a rupt rândurile și nu se supune ordinelor.
  Un idiot care a învățat să piardă pentru a învăța să câștige.
  Lupt de unul singur și ies mereu pe locul doi; și nu mă interesează cine e pe locul unu. Mă interesează să mă perfecționez, mă lupt cu mine că sa fac asta fara sa fiu curios de cel care "mi-a luat fața". Fara sa caut motive "de ce?, cum așa?".
Răspunsul, e pe cat de simplu, pe atât de sigur: "nu am fost cel mai bun".
  Multe guri spun "renunță!", dar vorbele astea mi se întipăresc in minte, exact că o imagine pe retină... pe dos!

  

 

Sistem

  Aceast articol nu are nici o legătură cu subiectul, denumirea și ținta acestui blog, dar probabil din cauza că mă "doare" gâtul de atâta strigat in necunoscut și în absent, aleg sa scriu aceste rânduri, care, probabil vor ajunge sub ochii fiecăruia dintre voi.
  Nu sunt părinte. Nu, inca. Asta nu înseamnă că nu îmi doresc, că într-o zi, să mă trezesc și să pregătesc micul dejun, pe lângă cafeaua mea, unui mic om care îmi dă natural "funcția" de tată.
  Sunt un om simplu și poate că simplitatea mea mă face să văd cu alți ochi realitatea în care este târâtă așa zisa copilărie.
  Între somnul până îți "bâzâie mușca in gura" și trezitul la 6, 6.30 să te pregătești pentru școală, voi care varianta a-ți alege-o!?
  Într-o țară în care stresul este la el acasă, in care copiii sunt obligați să care ghiozdane care de multe ori are cam aceeași greutate că a purtătorului, o țară în care pur și simplu cel care te învață (învățător, profesor), este de nota 2, într-un sistem bolnav care zace în comă de... 30 de ani, într-o țară în care vezi clar că nu e bine, dar zici "lasă că e bine așa" de frica de a nu pierde și nimicul ăla după care alergi de dimineață până seara, uitând de multe ori ca, acasă, te așteaptă un sufletele, rodul iubirii tale și a partenerului tau de viață... Noi stăm, ne plângem și inca o așteptăm pe "mama" sa vina sa ne alăpteze și să ne șteargă la cur.
  "Deșteaptă-te române", imnul țării l-am coborât în mocirla și l-am târât prin tot căcatul, ușor, ușor, l-am transformat într-un nemaipomenit "Somnoroase păsărele"!
  "Sistemul e de vină", vorbe pe care le citești pe buzele și în ochii fiecăruia dintre noi.

  SISTÉM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit. ◊ Sistem informațional = ansamblu de procedee și mijloace de colectare, prelucrare și transmitere a informației necesare procesului de conducere a întreprinderilor, instituțiilor, ministerelor etc. ♦ Totalitatea relațiilor pe baza cărora este constituit un sistem
( Sursa: dexonline.ro)

  Ați citit? Asta este sistemul. Noi suntem sistemul!
  În momentul în care un sistem nu mai funcționează perfect, se înțelege de la sine că e defect. Se găsește partea defecta și se înlocuiește; cu "piese" bune nu cu scuze.
  Scuzele omoară un om, in timp ce un sistem defect duce la moartea tuturor.

VA URMA!!!

Da-ti o sansa!

    Da-ti sansa la fericire alaturi de un barbat care te iubeste sincer si din tot sufletul!  Acel barbat nu iti va cere sa renunti la lucrurile importante pentru tine, care cu timpul se vor transforma in lucruri importante pentru voi. Iti va cere in schimb sa renunti la acele lucruri care dauneaza relatiei voastre: la flirturi, invitatii de diferite genuri din partea altor barbati, etc.    Vreau sa iti spun si nu cred ca nu stii... o relatie se bazeaza pe incredere si respect. Demonstreaz-i ca esti femeie in toata firea si ca, cuvintele ce i le-ai spus sunt adevarate. Demonstreaza-i ca iti doresti ceva serios si util de la viata si de la el. Pune increderea si sinceritatea pe primul loc cand e vorba de relatia cu barbatul tau. Spulbera-i toate semnele de intrebare care nu primesc raspuns si toate motivele de indoiala.    Te iubeste... Te iubeste sincer si devotat. Pentru ca asta stie sa faca cel mai bine atunci cand, in piept, inima lui te vrea doar pe tine. Te iubeste,  chiar si atunci cand din diferite motive te cearta, poate o face pentru ca ii pasa si ca isi doreste sa intelegi anumite lucruri. Te iubeste, chiar in momentele in care doarme, pentru ca adoarme cu tine in gand. Te iubeste, pana si in momentele in care se afla la locul lui de munca, pentru ca mintea ii zboara doar la tine. Te iubeste, seara cand ajungi acasa si ii spui ca ai avut o zi grea. Te iubeste, seara dupa ce va puneti in pat si te saruta dulce si te ia in brate. Te iubeste, pentru ca asa este facut, sa te iubeasca, sa isi doreasca mai mult de la el si de la voi. Te iubeste pentru ca langa tine vrea sa fie si sa fiti fericiti si impliniti.    Deci, draga mea, da-ti o sansa la fericire langa barbatul care te iubeste sincer.

P.S.  Imi cer scuze daca te deranjeaza mesajele mele, dar ma simt mult mai bine sa scriu aici! Multumesc din suflet pentru intelegere!       

          

Cand creierul nu mai poate...asculta-ti inima!

    Cand simti ca esti prea obosita, lasa inima sa gandeasca. Crede-ma ca nu va alege gresit, ci va alege ce e mai bine pentru tine.

   Hai sa ne potrivim inimile, puiule, asa cum se potrivesc ceasurile, la ora de vara sau la ora de iarna, dar noi, scumpa mea, sa le potrivim la... iubire, la dragoste. Si sa fie atat de bine potrivite, incat nici un ceasornicar, fie el si elvetian, sa nu le poata deregla.

   Am cautat si am gasit "cheia cu care se regleaz inima ta", cauta si tu in mine, si ai sa gasesti cheia cu care sa ne potrivim inimile.

   Sunt singur in camera care inca pastreaza cu sfintenie mirosul tau sau poate vine din mine, din interiorul meu, din suflet, pentru ca il simt in fiecare colt din aceasta lume.

  In singuratatea si linistea ce imbata camera, imi aud gandurile cum zboara spre tine ca niste porumbei mesageri care, probabil, asteapta raspunsul de la tine pentru a se intoarce inapoi si sa mi-l impartaseasca.

   Tot aici imi aud si inima cum bate... si bate... asa de tare incat, imi da impresia ca si-ar dori sa evadeze din pieptul meu, sa dea o fuga pana la tine. Sa se aseze frumos si linistit pret de cateva minute in pieptul tau... nu pentru mult timp, ci doar atat cat e nevoie ca tu sa simti pentru cine bate; sa simti cum, in prezenta ta, ea isi schimba ritmul, devenind mai rapid, mai alert, de parca ar vrea sa iti spuna ca te vrea, ca vrea ca inima ta sa ii fie partasa de acum inainte la toate bucuriile si greutatile vietii.

   Cand simti ca esti prea obosita, lasa inima sa iti lumineze drumul. Nu spre fantezii desarte sau trucuri de doi bani, ci spre sinceritate, respect, iubire si intelegere.

    Cand esti prea obosita, asculta-ti inima si incearca sa o intelegi... si crede-ma ca tu stii sa o intelegi cel mai bine, pentru ca face parte din tine.

   
Fa din viata mea o arta...

                                                              bit.ly/2rqfEKu

   

Usi inchise!

   Incercam de multe ori sa ne deschidem usile sufletului sa primim "noul" in el.
    Nimeni insa, care intra, nu respecta nici cele mai de baza reguli de bun simt:  "pastrati linistea si curatenia!". Unii pentru ca nu stiu, altii pentru ca nu vor. Dar toti se aseaza pe scaunul cel curat si privesc cu pofta tot ce gasesc acolo.
    M-am saturat sa dau de "minti deschise" si-n suflet sa iti intre de parca acum ar fi venit din gradina arata si proaspat plouata, plini de noroi pe cizme sau pe bocanci.
   Am invatat sa las trecutul acolo unde ii este locul, sa imi doresc sa intru in suflete. Am mai fost si... ori am iesit de buna voie ori am fost izgonit. Am iesit de buna voie de acolo unde nu ma simteam comod. De acolo de unde chiar purtatorul sufletului nu isi dorea curatenia. Am fost izgonit pentru ca, poate fara sa vreau, am intrat si eu in alte suflete cu papuci murdari si i-am sters de covor.

   Poate atunci eram prea tanar sa imi dau seama ce fac sau poate pur si simplu nu imi pasa. Am gresit mai mult decat imi este "permis" si da, regret multe din greselile mele, pe de o parte, dar ma gandesc ca fara ele nu as fi avut curaj sa ma duc mai departe.
   Nu vreau averi in bani sau bunuri, vreau ca sufletul meu sa fie impacat langa persoana pe care o merita si care il merita.
   Azi vreau liniste...sa o primesc si sa o ofer mai departe. Vreau ca in momentele care unesc trupurile noastre sa fim doar noi, noi doi cu ale noastre dorinte si vise.                                        
   Zavoraste usile sufletului dupa mine; sau lasa-ma sa locuiesc in continuare in dansul. Asa cum am mai spus, am gasit multa dezordine in el, in sufletul tau. Nu am de gand sa fac mai mare dezastru in el, ci din contra vreau sa fac curat... dar pentru asta am nevoie de permisiunea ta.     
   Un lucru esential de stiut este ca nu vreau sa fac ordinea dupa bunul meu plac. Ordinea trebuie sa fie cea fireasca, cea in care amandoi sa ne simtim fericiti si impliniti unul langa celalalt.
   Asa cum am mai spus si in sufletul meu e dezordine. Si iti dau voie sa faci curat in el, dar nu dezastru, pentru ca nu stiu daca se poate mai rau.
   Te vreau langa mine pentru a ne face fericiti unul pe celalalt, nu pentru a ne chinui unul pe celalalt. Nu sunt facut sa stau departe de tine, nu pot si nu mai vreau. Vreau sa uitam de noi cand suntem unul langa altul.    
...                         

NU

   Drumurile vietii sunt destul de incurcate.
   In ziua de azi, nu mai cred. Nu mai cred in iubire, dragoste sau... cum s-o fi numind chestia asta.
   Din cauza oamenilor nu mai am incredere in oameni.
   Nu me dorim mai mult pentru ca suntem prea comozi.
   Nu ne grabim, pentruca oricum nu avem timp.
   Nu vorbim pentru ca nu avem ce.
   Nu visam, speranta era "extrauterina" si... din pacate a murit.
   Nu ne dorim, pentru ca nu avem sperante.
   Nu avem sperante pentru ca visul a murit.
   Nu avem prieteni pntru ca nu ne avem nici pe noi.
   Nu ne avem pe noi... nu mai avem nimic!

Să te ***, până... in suflet

   

  Îmi place, chiar ador fiecare moment pe care il petrec cu tine, lângă tine, dar, de ce să nu recunosc că ador la nebunie clipele petrecute in tine.
       Nu suntem cine ştie ce mari experţi ai sexului, dar te invăt şi mă inveţi. Învăţăm impreună. Pe lângă asta invăţăm să ne iubim mai mult, mai intens, să ne iubim in pat ca in societate, să ne iubim in exterior dar mai mult in interior.
         Vreau să te fut până in suflet, acolo unde plăcere trupească se uneste cu sentimentele si are loc acea explozie atomică, care ne face să ne dorim mai mult unul pe celalalt, ne face să transpirăm in timp ce ne-o tragem, ne face să ne ţinem in braţe după, ne aprinde ţigara şi ne trimite la duş pentru a ne revigora după nebunia care a avut loc in culcuşul nostru.
          Nu! draga mea, nu te stăpanii pentru că nici eu nu mă stapănesc. Ştii că tot ce fac cu tine este să iti redau increderea in propria-ţi persoană, incredere pe care ai pierdut-o din cauza unora care au intrat in viaţa ta, dar, in sufletul tău ş-au băgat piciorul. Este la fel si in cazul meu. Şi in  viaţa mea au intrat pe rând, femei, pe care le consideram "totul pentru mine". 

           Ştii foarte bine că nu imi doresc să ies din tine nici fizic nici sufleteşte. Vreau să te fut până in suflet,  acolo plăcerea e mai intensă, vreau sa ajungem la un orgasm cerebral şi de ce nu... şi sufletesc. Când am ajuns acolo să ne dorim să o luă de la capăt... şi nu m-aş opune.  
           

Scrioarea unei inimi

      Ai sa aflii din aceste randuri lucrurile care ma omoara in fiecare secunda cate un pic.
      Sunt lucruri, pe care din nu stiu, sau din diferite motive nu ti le pot spune in fata sau la telefon.
       Probabil pentru ca nu am rabdare la raspunsurile care se lasa asteptate.
      Pentru inceput sunt doar doua... pentru ca acestea sunt mai... importante si nu ma lasa in pace pe moment. Dar promit ca o sa apara si celelalte, care se lasa asteptate in mintea mea.
       Inainte de a-ti adresa intrebarile vreau sa iti spun ceva despre mine. Ceva ce ascund in mine de cateva zile si nu ti-am spus ca sa nu te fac sa suferi, sa te doara sau... mai stiu eu ce.
       Desi iti spun ca "sunt  bine", nu e deloc asa. De la discutia de acum cateva zile, de fapt de la discutiile de acu cateva zile. Dar cred ca e mult mai bine sa nu mai lungesc povestea si sa trecem la subiect.
       Dupa cum ti-am spus... am niste semne de intrebare. Am niste nedumeriri.
        Nu inteleg de ce inca te ascunzi de parintii tai sa le spui ca ai o relatie. Sa le spui de mine. Nu inteleg de ce, daca insist pe subiect, devii recalcitranta oarecum.
         Aceasta enigma naste in mintea si in inima mea o gramada de intrebari:
        Sa nu fiu eu ce vrei tu?...
        Faptul ca nu poti raspunde clar la intrebarea "De ce?"  Ma lasa intr-un blackout de neinteles.

         Vreau altceva de la femeia de langa mine. Vreau sa avem incredere unul in celalalt, nu sa ne ascundem sau sa ne ferim, pentru ca acestea de pe urma... slabesc increderea... ne indepartam si... ne indepartam.
         Esti femeia care a aprins flacara fara sa o tin in brate, fara sa te vad in realitate, m-am indragostit de sufletul si de inima ta, in primul rand; apoi am simtit caldura trupului tau.
         Astept raspuns la aceasta scrisoare a inimii.

P.S.  Te iubesc!

Suflet

Ofera-i cheia sufletului tau si vezi ce face cu ea.
Daca dupa ce a intrat, inchide usa si arunca cheia, e de bine, pentru ca ii place ce a gasit acolo.
Daca are grija de ea... poate vine doar sa mai faca putina dezordine ca cei (cele) dinainte.
Draga mea tu vei pastra sau vei arunca cheia?

Nu mama, nu-s beata

Nu mama, nu-s beata. Sunt fericita, pentu ca il am si pentru ca ma are. Sunt fericita pentru ca dimineata imi aduce soarele in casa, chiar daca afara e innorat si ploua. Sunt fericita pentru ca in bratele lui pot sa dorm goala, afara in toiul iernii si frigul nu ma cuprinde. Sunt fericita ca pot sa vad ce este dincolo de linia orizontului.
Chiar daca povestea noastra seamana cu cea a starurilor hollywodiene, sunt fericita ca nu ma aclama lumea. Imi "joc rolul" pentru ca am primit deja "Oscarul" pentru filmul vietii mele. Imi "joc rolul" pentru singurul meu spectator care, atunci cand se muta pe scaunul regizorului, imi explica cu blandete cum sa ma comport pe "scena". Iar atunci cand coboara de pe scaunul regizorului si intra in scena sub forma unui actor, nu e deloc "un actor grabit". Ca mine, vrea ca filmul sa nu se termine niciodata.
Nu mama, nu-s beata... sunt doar indragostita!